Cluj-Napoca, joi, 13 iunie 2019 (MTI) - Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), subordonat Ministerului român al Apărării Naţionale atestă că în Cimitirul militar din Valea Uzului se odihnesc 11 ostaşi români şi că atât Primăria Sânmărtin, cât şi cea din Dărmăneşti a transformat cimitirul fără aprobarea ONCE.

MApN a publicat miercuri un document pe pagina sa web - la care a ataşat şi acte de arhivă -, prin care confirmă punctul de vedere - exprimat în prealabil de partea maghiară - că Primăria Dărmăneşti a ridicat în cimitir 50 de cruci de beton şi un monument pentru 11 soldaţi români.

Totodată, se mai arată că şi comuna Sânmărtin a amenajat cimitirul, cu sprijinul Ministerului Apărării Naţionale din Ungaria, fără a ţine cont de harta din 1927 a cimitirului şi a amplasat cruci din lemn cu panglici naţionale maghiare pe mormintele unor soldaţi de altă naţionalitate.

ONCE susţine că cimitirul militar din Valea Uzului a fost creat de Societatea "Cultul Eroilor" în perioada 1926-1927 când a îngropat rămăşiţele omeneşti ale 847 de soldaţi în cimitirul creat de armata ungară în Primul Război Mondial, prin înhumarea a 350 de ostaşi.

Potrivit datelor comunicate pe parcursul lucrărilor de amenajare a cimitirului din 1926-27, au fost îngropaţi aici 444 de soldaţi maghiari (108 identificaţi nominal, 336 necunoscuţi), 121 germani (43 identificaţi nominal, 78 necunoscuţi), 22 ruşi (4 identificaţi nominal şi 18 necunoscuţi), 11 români (8 identificaţi nominal, 3 necunoscuţi), trei identificaţi nominal sârbi, doi identificaţi nominal italieni şi doi identificaţi nominal austrieci, precum şi un total de 242 de soldaţi a căror identitate naţională a rămas necunoscută.

Potrivit ONCE, după cel de al Doilea Război Mondial aici au fost înhumaţi soldaţi germani, mai exact 108, în baza unei fişe de evidenţă din 1988. Încă autoritatea citează şi un document al Crucii Roşii România, elaborat în anii 1970, potrivit căruia în 1944 aici au fost înmormântaţi 40 de soldaţi germani (27 identificaţi nominal, 13 necunoscuţi).

Documentul ONCE clarifică: nu în cimitirul din Valea Uzului se odihnesc cei 149 de soldaţi români la care a făcut referire Primăria Dărmăneşti când a delimitat sola românească, şi ai căror nume au fost citite de naţionaliştii români pe 6 iunie, după ce au pătruns cu forţa în cimitir şi au asigurat sfinţierea parcelei româneşti. ONCE susţine: fără a preciza sursa, o fişă de evidenţă a cimitiruui din 1988 face trimitere la 148 de morţi de război români. Autoritatea clarifică însă: cei care au întocmit acea fişă au însumat, practic, (în mod eronat) morţii de război români căzuţi în Valea Uzului (19) cu cei căzuţi în Poiana Uzului (130). ONCE aminteşte că şi în Poiana Uzului, localitatea aflată la est de Valea Uzului şi care astăzi nu mai există, a existat un cimitir militar, desfiinţat în perioada interbelică, iar rămăşiţele soldaţilor au fost mutate în Cimitirul eroilor din oraşul Comăneşti, judeţul Bacău.

Poziţia ONCE este că - deşi datele demonstrează clar caracterul internaţional al cimitirului militar din Valea Uzului - lucrările de amenajare efectuate de Primăria Sânmărtin, fără aprobarea ONCE, au subliniat caracterul maghiar al acestuia. În urma reamenajării în cimitir au rămas doar simboluri naţionale maghiare. Autoritatea consideră: prin aceasta Sânmărtinul a procedat "contrar reglementărilor dreptului internaţional umanitar, şi prevederilor acordului româno-ungar în domeniu". ONCE a adăugat: nici Primăria Dărmăneşti nu a cerut aprobarea ONCE când a amplasat, cu finanţarea de 65 de mii de lei a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale un monument şi 50 de cruci, opt catarge având arborate drapelele celor şapte state care au militari înhumaţi în necropola de război (Austria, Germania, Italia, România, Federaţia Rusă, Serbia, Ungaria) şi al UE.

ONCE consideră că monumentul ridicat de Dărmăneşti este dedicat tuturor eroilor înhumaţi în necropolă, iar cele 50 de cruci - pe care nu scrie că ar aparţine soldaţilor români necunoscuţi - au ajuns într-o zonă a cimitirului în care nu există morminte militare mai vechi.

ONCE concluzionează că stabilirea limitei administrativ-teritoriale dintre judeţele Harghita şi Bacău nu influenţează caracterul internaţional al cimitirului şi obligaţiile asumate de România ce decurg din legislaţia naţională specifică domeniului mormintelor de război. MApN se pregăteşte să preia, oficial, administrarea cimitirului, ceea ce poate surveni doar după consultarea tuturor părţilor implicate, "în vederea protejării şi întreţinerii adecvate a mormintelor şi operelor comemorative existente în cadrul acestui cimitir internaţional".

Primăria Dărmăneşti a delimitat, în aprilie, în mod arbitrar, o solă românească în cimitirul militar din Valea Uzului, administrat de Primăria Sănmărtin din Ţinutul Secuiesc. Pe 6 iunie mai multe mii de români au intrat cu forţa în cimitir, pentru a participa la sfinţirea ortodoxă a parcelei amintite, după ce maghiarii au încercat să îi împiedice cu un lanţ uman.

bpt – MTI | 13 iunie 2019

0
0
0
s2smodern

© 2019 - 2020 - uz-volgye.ro | valea-uzului.ro | Editor

 

Acest site utilizeaza cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea utilizarii acestor cookies. Pentru mai multe informatii va rugam sa accesati "Politica Cookies".