Valea Uzului - 12 mai 2019Cluj, luni, 20 mai 2019 (MTI) - De trei săptămâni există tensiune în relaţiile româno-maghiare din cauza solei eroilor români înfiinţată de Primăria Dărmăneşti, cu sprijinul statului român, în cimitirul militar austro-ungar din Valea Uzului, la graniţa dintre Ţinutul Secuiesc şi Moldova.

Primăria Dărmăneşti a anunţat, pentru data de 17 mai, inaugurarea solei româneşti, dar a amânat evenimentul după ce Inspectoratul de Stat în Construcţii a constatat că primăria şi-a eliberat ilegal autorizaţia de construcţie: documentaţia întocmită nu demonstrează în mod clar dreptul de proprietate asupra terenului. Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a considerat, de asemenea, ilegală autorizaţia de construcţie.

Înainte de 1918, Valea Uzului a fost una dintre cele mai estice aşezări ale Ungariei. Ea a fost înfiinţată într-o poiană pe malul râului Uz, cu curgere spre Moldova, la câţiva kilometri de fosta frontieră de stat. Localitatea este legată printr-un drum de 33 km de Sânmartin, iar spre Moldova, de Dărmăneşti, localitate situată la 21 km distanţă. Datorită drumului aproape impracticabil, satul s-a izolat şi s-a depopulat. În 2002, mai locuiau aici nouă persoane iar în 2011 doar trei, toţi fiind maghiari. Ultimul locuitor a părăsit satul în 2017. Valea Uzului nu a fost electrificată niciodată. Cele mai reprezentative clădiri ale satului au fost construite în 1942 de către Armata Ungară. În perioada comunistă, clădirile fostei cazărmi de grăniceri au fost cedate spre utilizare judeţului Bacău. Moldovenii au înfiinţat aici o tabără de pionieri, clădirile fiind astăzi abandonate.

Conform legilor în vigoare, localitatea este parte a comunei Sânmartin din judeţul Harghita. Astfel apare şi în Legea 2/1968 privind organizarea administrativ teritorială a României, respectiv în Legea 103/2002 care stabileşte separarea comunei Cozmeni de Sânmartin. Această apartenenţă este confirmată de o serie de hotărâri de guvern şi ordine ministeriale. Ultima, HG 299/2010, a stabilit patrimoniul comunei Sânmartin în care este inclus şi cimitirul militar. Valea Uzului apare în evidenţele de recensământ, precum şi în registrul electoral, ca parte a comunei Sânmartin, iar cimitirul militar apare în administrarea acestei comune, conform Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor pe site-ul Ministerului Aparării Naţionale.

Legea comunistă privind organizarea administrativ teritorială a României nu a trasat graniţele judeţelor exact pe frontiera estică a fostei Ungarii. În zonele muntoase, terenuri din Transilvania au ajuns să aparţină judeţelor din Moldova. Cu toate acestea, Valea Uzului a rămas în Transilvania. Graniţa dintre judeţele Harghita şi Bacău, a fost trasată pe o porţiune de peste 10 kilometri, pe valea râului Uz. Satul se află pe partea judeţului Bacău, dar graniţa judeţului a fost trasată astfel încât să ocolească aşezarea.

După promulgarea Legii 7/1996 care prevede trecerea în registrele cadastrale a limitelor localităţilor, Dărmăneşti a emis pretenţii asupra localităţii Valea Uzului. Punctul său de vedere era întărit de faptul că, la momentul respectiv, aşezarea era accesibilă doar dinspre Moldova. În anul 2001, oficiile cadastrale ale celor două judeţe împreună cu Primăria Dărmăneşti au decis, fără reprezentanţii comunei Sânmartin, ca teritoriul aşezării se află în judeţul Bacău. Acest proces verbal a creat situaţia specială în care, localitatea Valea Uzului este în judeţului Harghita, dar terenul pe care se află aparţine judeţului Bacău. În luna martie a acestui an, Consiliul Local Dărmăneşti a transferat cimitirul din domeniul privat al oraşului în domeniul public, iar pe la mijlocul lunii aprilie l-au şi întabulat.

Pasul mai puţin cunoscut al Carpaţilor a avut o importanţă strategică în timpul celor două războaie mondiale. În urma ofensivei române din august 1916 şi eliminarea trupelor româneşti din Transilvania în octombrie, timp de un an şi jumătate s-a format în Valea Uzului un război de tranşee, la est de fosta frontieră de stat, între Divizia 39 Infanterie a Armatei Regale Ungare, respectiv Divizia 7 Infanterie a Armatei Române. Trupele româneşti au fost înlocuite în noiembrie 1916 de către unităţi ale armatei ruse. De ambele părţi, luptele s-au soldat cu mari pierderi. De-a lungul luptelor, Valea Uzului s-a aflat pe teritoriul controlat de unguri. În cimitirul militar din localitate armata ungară şi-a îngropat morţii. Armatele române şi ruse şi-au înfiinţat cimitire militare pentru soldaţii căzuţi la est de linia frontului, în zona oraşului Dărmăneşti. În timpul războiului, în cimitirul din Valea Uzului, au putut ajunge doar trupurile unor soldaţi români sau ruşi care au fost înmormântate de Armata Ungară.

Consiliul local Dărmăneşti susţine, în contradicţie cu izvoarele austriece şi ungare, că în Valea Uzului se găseşte un cimitir internaţional înfiinţat între 1926-1927 de către Societatea Cultul Eroilor. Acesta susţine că 1306 de soldaţi români, maghiari, germani, austrieci, italieni, ruşi şi sârbi au fost îngropaţi în cimitir. Pentru a demonstra acest aspect, primăria Dărmăneşti a creat un site care prezintă documente din perioada respectivă ce par să dovedească acest lucru.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ofensiva Armatei Sovietice a distrus în câteva ore poziţiile vânătorilor de munte secui din localitate. În cimitirul militar a fost inaugurat în 1996 un monument în amintirea eroilor celui de-al Doilea Război Mondial, la care, în fiecare an, se ţin comemorări. Cimitirul a fost renovat în ultimii ani de către Consiliul local Sânmartin, cu sprijinul statului ungar.

gry | MTI – 20. mai 2019.

 

0
0
0
s2smodern

© 2019 - uz-volgye.ro | valea-uzului.ro | Editor

 

Acest site utilizeaza cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptarea utilizarii acestor cookies. Pentru mai multe informatii va rugam sa accesati "Politica Cookies".